De la o stare la alta

    În general, extremele se atrag şi se succed cu uşurinţă la majoritatea oamenilor. Acum eşti într-o stare de euforie şi în mai puţin de cîteva clipe ajungi în starea opusă. Viteza trecerii de la o stare bună la una rea este foarte mare, însă  cînd trecerea este inversă, de la o stare rea la una bună, viteza este mai mică! De preferat să fie invers. Calitatea unui suflet mare se vede şi prin această inversare a vitezelor de tranziţie între stări. Cu cît treci mai repede de la o stare rea la una bună şi mai încet de la o stare bună la una rea, cu atît ai un suflet mai mare şi mai sănătos. Folosiţi-vă de toată puterea de autocontrol pentru a întîrzia dispariţia unei stări bune şi grăbiţi cît puteţi dispariţia unei stări proaste.

    Calitatea unui suflet mare şi sănătos se mai vede şi din modul în care vorbiţi despre ceilalţi. Ideal ar fi să nu judecăm pe nimeni şi să nu vorbim despre cum sînt şi ce fac ceilalţi, însă aşa ceva este un ideal greu de atins. Dacă este totuşi să vorbim despre ceilalţi, atunci să vorbim cu măsură şi pe cît posibil numai de bine. Un suflet mare este reţinut în a vorbi de rău pe cineva chiar şi atunci cînd ceea ce are de spus este adevărat şi drept. Un suflet nobil nu va vorbi despre defectele sau greşelile cuiva decît dacă este absolut necesar. Un suflet mare vorbeşte încurajator despre calităţile altui om, însă atunci cînd starea i se schimbă el nu trece în extrema cealaltă şi începe să-l murdarească. Un suflet nobil se recunoaşte şi prin abţinerea de la a vorbi de rău, mai ales pe cineva pe care, cu puţin timp înainte, l-ai apreciat. Fiţi suflete mari şi sănătoase!
    Majoritatea acţiunilor pe care le realizăm zi de zi par a fi nesemnificative. Viaţa ne este plină de gesturi mărunte, vorbe rostite de dragul de a vorbi, gînduri de tot felul, fără noimă. Avem această tendinţă de a considera unele acţiuni ca fiind importante, iar altele ca fiind nesemnificative. Dacă priviţi în urmă puteţi sesiza, totuşi, că, adeseori schimbări radicale au apărut în viaţă ca urmare a unor acţiuni mărunte. O acţiune măruntă chiar poate genera schimbări semnificative în ceea ce priveşte cursul vieţii. Astfel, consider că este necesar, din perspectiva artei de a trăi, să fim mereu vigilenţi, atenţi, conştienţi de fiecare gest pe care îl facem, de fiecare vorbă pe care o rostim, de fiecare gînd pe care îl gîndim. Nu este uşor să ajungem la o stare de vigilenţă atît de ridicată încît să conştientizăm şi să estimăm consecinţele fiecărui gest sau fiecărei vorbe, însă atunci cînd alegem să pătrundem mai adînc în natura noastră interioară sau în misterele lumii este necesar să dezvoltăm această capacitate de a fi mai mereu vigilenţi. La viteze mici nu-i o problemă dacă mai facem acţiuni neconştientizate şi negîndite, însă la o intensitate mai mare a trăitului chiar şi cele mai mărunte gesturi pot declanşa consecinţe foarte complexe şi profunde.
    Nu există gesturi mărunte!
    Nu există clipe care să nu poată fi trăite la intensitate maximă!

Şi drama aceasta roade viaţa mea şi nimeni nu ştie nimic…

    Drama cea mai sfâşietoare a vieţii nu este aceea care îţi sare în ochi. Este cea care nu a fost încă detectată şi care provoacă o nelinişte atât de vagă, încât nu poate purta nici un nume. Cea căreia i-ai căzut pradă fără să ştii. Această nelinişte fundamentală te determină să spui cuvinte, să comiţi acte în definitiv, să învârteşti roata. E protejată de un consens al iubirii şi al tăcerii. Cât despre cel care îndrăzneşte să o demaşte, se expune mâniei semenilor, la singurătate sau la excludere.

    Suferinţa exprimată, expusa ne linişteşte. Este a noastră, vrem s-o îndurăm, dar vai de aceia care cutează să ne spună că suferim mult mai profund şi de o suferinţă atât de difuză încât nu trebuie decât să adii peste câteva note ale claviaturii, pentru a o evoca…

Azi sunt fericit pentru ca...

    Cineva avea un jurnal frumos colorat în care nota toate lucrurile ce i-au adus zâmbetul pe buze, l-au facut sa râda, l-au înseninat, sau pur si simplu l-au facut sa se simta multumit.

    Astazi sunt fericit pentru ca: am apucat sa vad din nou o noua zi, pentru ca am putut sa lenevesc pana la 11:00, in sfarsit am terminat cu sucul ala de rosii, nu mai vreau sa vad rosii curand, pentru ca a aparut un nou episod din filmul meu preferat, pentru ca am auzit o melodie care nu am mai auzit-o demult, pentru ca am mancat un mar (ador merele), sunt fericit ca pot sa fac haz de necaz la orice ora, ca exist... ca am o casa... o familie... prieteni... ca sunt sanatos, si cel mai mult pentru ca nu am nici un motiv să fiu suparat!! Cu alte cuvinte: azi sunt fericit pentru ca n-am nici o grija şi nici n-o sa am prea curand!!!

   Dar voi???

Haideti sa ne impartasim toate chestiile care ne-au multumit sau bucurat, indiferent cât de banale sunt!

Pierdut între răutăți şi egoisme.

Uneori ne asociem în iubire mai mult cu ura decât cu prietenia. Oscilăm duali între dragoste şi ură.

Ciudat!

Iubim şi totuşi urâm.

Pretindem că-i iubim şi totuşi uneori îi rănim profund pe oamenii care ne sunt apropiați. 

Nimeni nu cred că îşi poate dori cu adevărat să se întâmple una ca asta şi totuşi de multe ori o facem. 

Greşim şi credem că dragostea ne dă dreptul să judecăm! 

Deschidem răni în sufletul celor pe care pretindem că îi iubim.

Când iubeşti, nu răneşti, nu condiționezi, nu ceri nimic celuilalt şi nu aştepti să ți se dea. Pentru că dragostea adevărată vine din adâncul sufletului nostru, nu jigneşti şi nu faci reproşuri, pentru că dragostea înseamnă printre altele mai ales întelegere şi respect reciproc. 

Toți ne riscăm uneori iubirea şi ne pierdem, printre răutăți şi egoisme. Şi sigur mulți ajungem într-un final să ne trezim pierduți între regrete şi cu păreri de rău... şi toate acestea dintr-un singur motiv: pentru că nu înțelegem ce înseamnă cu adevărat sentimentul şi conceptul de iubire.

Iubirea ne transformă în zei.

Astazi sunt fericit pentru ca...

   Sunt fericit, când... am ochelarii fumurii la ochi şi pot să privesc Soarele, cand simt cum adie vântul uşor prin părul meu, cand mă plimb vara prin ploaie, cand primesc un mesaj de bună dimineaţa sau de noapte bună, cand mă sună cineva doar pentru că îi era dor de vocea mea, cand merg pe stradă şi îmi zâmbeşte o fată necunoscută, cand merg pe stradă şi văd un cuplu fericit, cand văd o mamă plimbandu-şi copilul în braţe, cand îmi sare în braţe fata pe care o îndrăgesc, cand îmi spune cineva că am un zâmbet frumos, cand îmi fac o nouă tunsoare, cand înot în mare, cand mă trezesc la 5 după-amiaza în unele zile din weekend, dupa o noapte "grea", cand primesc aplauze, cand îmi zice cineva să am grijă de mine, cand descopăr o melodie nouă care îmi place, cand mănânc batoane de ciocolată sau ceapa verde, cand fac alte persoane fericite, cand stau cu sora mea de vorbă despre banalităţi, cand primesc si cand ofer cadouri, cand vizionez filme de dragoste,cand se alintă o pisică de picioarele mele, cand văd răsăritul si apusul Soarelui, cand privesc cerul albastru, cand privesc stelele, cand mă dau în leagăn, cand dansez pe melodia preferată, cand scriu o poezie, cand recitesc mesaje vechi, cand am sentimentul că însemn ceva pe lume, si mai ales pot aduce picătura mea de schimbare în jurul meu...Sunt fericit pentru că sunt înconjurat de oameni imperfecţi, cu poveşti de viaţă imperfecte, dar care luptă pentru perfecţiune. Sunt fericit pentru că exist astăzi şi voi fi fericit în fiecare zi de mâine.Si cand ma gandesc ca ieri eram trist... 

Despre dragoste si greseli

Fragment din viata:

...
Cineva m-a intrebat azi:
-Ce-i cu tine? S-a intimplat ceva? Esti trist?
Am stat si m-am gandit ceva timp, si apoi am raspuns:
-Da. Am doua zile de cand da, sunt putin cam singur! Nu voiam sa par asa serios! Sunt ok! M-ai facut sa zambesc cand ti-am vazut poza!
-Mai vii cu din astea serioase la mine! Nu ma mai joc cu tine, da? Stiu cum e sa fii singur, eu sunt singura de 39 de ani, cu usoare perioade de pauza de singuratate. E grea, e al naibii de grea. Geme Bucurestiul ala de muieri, chiar nu gasesti una pentru tine?
O muiere serioasa, care sa stie sa faca ciorba!
...

   Oamenii construiesc. Fiecare dupa puterea lui. Fiecare dupa suferinta lui. Fiecare dupa fericirea lui. Unii construiesc doar ziduri. Altii construiesc poduri. Oamenii cresc vise in viata lor. Ele se nasc din dorinta. Cu multa pasiune. Asa cresc ele. Unele mor la cateva secunde dupa ce au aparut. Altele raman acolo in viata ta mereu. Uneori lupta o pierzi cu mult inainte ca ea sa inceapa. Din pacate realizezi acest lucru doar dupa ce ai fost infrant. Asa e si cu visele ce apar si dispar. Asa e si cu dragostea pe care o dai dar nu o primesti. Asa e si cu fericirea ta. Nu e fericit cel care are. E fericit cel care este multumit cu ce are si stie sa-i multumeasca Universului in fiecare zi pentru ce are in viata lui! Acum invinge cel care iarta!


   O sa vina si acea zi cand am sa iubesc! O sa vina si acea zi cand am sa intalnesc acea femeie care o sa merite fiecare atingere, fiecare mangaiere, fiecare zambet de pe chipul meu! O sa vina si acea zi cand am sa intalnesc acea femeie care o sa-mi insufleteasca visele, care o sa ma faca sa-mi doresc sa vin acasa in fiecare zi cu o floare in mana si nu pentru ca asa e firesc, ci pentru ca asa voi simti ca traiesc. Da, am sa iubesc si chiar daca uneori pare atat de greu de imaginat acest lucru… am sa iubesc!